Boala se intalneste in toate tarile unde se cultiva vita de vie, distrugand toamna o buna parte din recolta, indeosebi in anii cu precipitatii abundente. Pagube importante se produc si pe butasii altoiti, in perioada fortatarii, in scoala de vite, precum si in timpul stratificarii vitelor.
Simptome: Putregaiul cenusiu se manifesta mai putin pe frunze, lastari si ciorchini tineri, dar foarte frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe frunze apar pete galbui la inceput, care apoi devin rosietice, in dreptul lor, pe ambele fete ale limbului se dezvolta un puf cenusiu, pulverulent, constituit din fructificatiile ciupercii.
Frunzele puternic atacate se rasucesc, se desprind si cad de pe lastari. Pe lastari boala se dezvolta numai in conditii de umiditate ridicata. Infectia incepe de la noduri, unde apar pete albicioase sau galbui-deschis, care avanseaza de-a lungul internodurilor.
Tesuturile atacate se acopera cu un puf cenusiu, asemanator cu cel de pe frunze. Uneori, in acest puf, se formeaza corpuri negre, mici, ovoide, care sunt sclerotii ciupercii.
Butasii altoiti pusi la stratificat in nisip umed sunt atacati la punctul de altoire, unde se dezvolta sclerotii ciupercii, care impiedica sudura dintre altoi si portaltoi.
Atacul cel mai pagubitor este pe boabe in timpul maturarii. La inceput, pe suprafata lor se observa pete mici, care se maresc repede patrunzand si in interiorul pulpei bobului.
Petele sunt galben-cenusii sau rosii-violacei. Boabele infectate se inmoaie, crapa si se acopera cu un puf abundent, cenusiu-brun, pulverulent, care se extinde de la un bob la altul, cuprinzand intreg ciorchinele, mai ales la soiurile cu boabe dese. Boala este favorizata de intepaturile insectelor, de prezenta ranilor produse de grindina, cat si de craparea pielitei bobitelor in parga, fenomen frecvent in timpul ploilor de toamna.
Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe, cu o cantitate scazuta de alcool si care nu se preteaza la invechire si tragere la sticle.
In anumite zone, pe anumite soluri, pe anumite soiuri, ciuperca produce si asa numitul „putregai nobil”, care sporeste concentratia in zahar a fructelor, deoarece miceliul ciupercii consuma o cantitate de apa din boabe.
Fructele atacate au o culoare vinetie, sunt mumifiate, iar pe suprafata lor nu se mai formeaza sporulatia ciupercii. Mustul obtinut are o aroma deosebit de placuta, iar concentratia ridicata in zahar duce la obtinerea de vinuri licoroase, tari, de o calitate deosebita.
Acest „putregai nobil”, dorit de viticultori, scade insa productia de struguri cu peste 40%.
Agentul patogen: Atacul ciupercii Botryotinia fuckeliana este favorizat de o umiditate ridicata (peste 80%) in perioada de coacere a strugurilor si de temperatura cuprinsa intre 25-28º C. Atacuri intense se produc dupa ploi abundente insotite de grindina.
Pe organele atacate ciuperca formeaza microscleroti, negri, rigizi, de forma neregulata. Patogenul se transmite de la un an la altul prin scleroti, miceliu de rezistenta de pe cordele atacate si prin conidii, care pot supravietui la temperaturi scazute. Agentul patogen patrunde activ prin cuticula sau pasiv prin ranile plantei.
Prevenire si combatere: Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente de vita de vie, combaterea insectelor care produc rani pe fructe, culegerea timpurie a viilor in toamnele ploioase si calde.
Tratamentele cu fungicide se vor face imediat dupa scuturarea petalelor, cand ciorchinii capata forma caracteristica soiului, la intrarea in parga si cu 3 saptamani inainte de recoltare.