Schimbările climatice sunt schimbări ale caracteristicilor climatice ȋntr-o anumită perioadă, faţă de cele medii ȋnregistrate pe termen lung;
Ȋncălzirea globală este una dintre schimbările majore din ultimii ani cauzată de acţiunea omului ȋn epoca industrială, dar şi de posibilele evoluţii astronomice;

Creşterea temperaturilor diurne duce la pierderea apei prin evaporaţie şi transpiraţie, modificând major evoluţia ecosistemelor, mai ales a celor ȋn care se face agricultură;
Reducerea temperaturilor nocturne determinată de radiaţia terestră mai puternică modifică de asemenea manifestările organismelor din ecosistem;
Scăderea umidităţii atmosferice ȋn cursul zilei la valori care duc la deshidratarea celulelor/ţesuturilor până la limita letală, mai ales ȋn organele de reproducere (polen, stigmat etc);
Dezvoltarea puternică a curenţilor de convecţie şi advecţie determină apariţia furtunilor, tornadelor, descărcarea bruscă a norilor, formarea norilor cu gheaţă etc;
Creşterile majore ale radiaţiei solare afectează puternic culturile agricole; ȋn ultimii ani, practic toate culturile de pe glob au fost afectate ȋn diferite grade de arsurile solare.
Ȋnţelegerea modificărilor majore la nivelul solului şi plantelor din cauza schimbărilor climatice

Ȋn plantă:

Seceta pedologică prelungită poate să ȋmpiedice răsărirea plantelor sau poate să ducă la moartea plantelor ȋn cursul vegetaţiei;
Temperaturile externe (ȋngheţuri târzii la ȋnceputul vegetaţiei, temperaturi foarte ridicate corelate cu secetă sau ȋngheţuri timpurii ȋnaintea recoltării) pot distruge complet culturile;
Plantele stresate devin din consumatoare de bioxid de carbon (cum este normal) ȋn plante producătoare de bioxid de carbon (aspect mai puţin relevat când se vorbeşte despre emisiile de CO2);
Plantele supuse radiaţiilor solare din ce ȋn ce mai puternice suferă arsuri pe fondul cărora se instalează boli sau continuă procesul de deshidratare (alterare a ţesuturilor şi organelor), ducând la pierderi importante de recoltă sau la moartea plantelor;
Seceta atmosferică afectează major culturile, mai ales ȋn zonele cu climat temperat-continental (cum este şi România), acţionând ȋn mod deosebit asupra organelor de reproducere sau deteminând pierderea rapidă a apei prin evapotranspiraţie;
Vânturile puternice şi furtunile, pe lângă faptul că deplasează masele de aer foarte rapid (putând avea efecte dezastruoase) sunt şi principalele surse de infestări cu agenţi de dăunare posibil de transferat de la mii de kilometri.

Ȋn sol:

Numărul şi spectrul macro şi microorganismelor este influenţat major de evoluţia climatică, ex: ȋn perioadele cu amplitudini mari ȋntre zi şi noapte se dezvoltă mai mult ciupercile parazite;
Ȋn perioadele cu secetă pedologică pronunţată, mor majoritatea bacteriilor care sunt responsabile pentru disponibilizarea elementelor nutritive pentru plante;
Procesul de mineralizare a resturilor organice solicită suficiente rezerve de apă şi aer ȋn sol;
Temperaturile foarte ridicate la suprafaţa solului pot duce la apariţia arsurilor pe plante la zona de contact cu solul;
Majoritatea agenţilor de dăunare pentru culturi (buruieni, boli, insecte, acarieni ş.a.) se ȋnmulţesc mai repede şi sunt mai virulente ȋn condiţiile schimbărilor climatice;
Perioadele lungi de secetă pedologică pot duce până la pierderea totală a producţiei şi dacă perioadele de secetă se prelungesc pe mai mulţi ani, apare fenomenul de “deşertificare”.